Am facut-o si pe asta. Am plecat frumusel cu “trenul foameni” (acceleratul Iasi - Timisoara), spre Arad. Trenul nu are degeaba acest nume, am zis ca nu mai ajung. O caldura in compartimente de abia se putea respira. Pe cordior toate geamurile larg deschise. Nici acolo nu se putea sta, iti vajaiau creierii. Plicitist, nervos (conditiile de transport), deschid ipodul. Surpriza ! Muzica, nevoie ! Brusc imi amintesc ca am pus pe el muzica din Winamp, si apoi Claudiu a bagat din nou USB-ul in notebook, iar ipodul s-a sincronizat cu iTunes, care nu avea nici o muzica incarcata. So, no music. Dar, am plecat pregatit de acasa. Am scos al doilea gadget, psp-ul. Am terminat NFS… Mi-am facut nervi cu SSX… insa… mai aveam cateva ore pana sa ajung, asa ca am inceput sa fac niste poze.

Am uitat sa precizez, concertul Vita De Vie era programat la 21, si eu am ajuns in Arad la 20:50.

In cele din urma, ajung la Arad. Ies din gara, si intreb pe primul om care-mi iese in cale : “Unde este Casa de cultura a sindicatelor ?”, nici nu termina bine de explicat ca si apare un domn care … “Hai ca te duc eu cu masina pana acolo”, hmm mda, ce oameni in aceasta parte de tara, nota 10. Cobor din masina, ii dau beep Norei sa iasa cu invitatia, ne intalnim chiar in fata gardianului care trebuia sa verifice invitatiile, imi da Nora invitatia, la care gardianul : “A, da nu puteti intra, de unde stiu ca invitatia aia nu era a ta, don`soara ?”, dupa o scurta discutie aprinsa ma lasa in cele din urma sa intru. Concertul nu incepuse, ba mai mult exista si o maaaare intarziere, asa ca am avut sansa sa asist la cel mai tare bal de boboci din viata mea. Nu se compara deloc cu ceea ce este in Galati. Cei de aici chiar fac un adevarat show, la noi e tiganeala. A! Prezentator a fost George Vintila.

Si, incepe concertul :

Au facut super show ! Multa energie, au cantat asa de misto ca a crapat si basul. In timpul piesei “Te voi rapi”, a picat basul, s-au oprit, Despot : “Nu are nimeni la el din greseala o statie de bass de (nush cati) watti ?” … da, o tin in rucsac. Oricum, totul a decurs normal apoi, toata lumea (din primul rand) sarea.

Motto-ul serii : “Hai Arad ! Fundu` sus !” (A. Despot).

Apoi am plecat in gara cu Nora, Oana si Juve pentru ca la 1:30 Nora si Oana aveau tren spre Bucuresti.

Pentru mine avea sa urmeze o noapte lunga, am avut tren la 6:50. In acest caz, mi-am pus intrebarea : “Ce pot sa fac eu in Arad ? “, am zis sa plec intr-un bar sa beau o bere, doua, trei, pana cand trebuie sa plec. Nu am gasit insa nici un bar, dar am dat de o pizzerie care arata destul de bine, “Pizza 5 colturi” (parca), din pacate aveau numai bere fara alcool, asa ca am comandat o pizza, o cafea, un pepsi, si iar un pepsi(pe la 3:30 al doilea). Am mancat, am mai jucat ceva pe PSP, am citit ghidul orasului. Plictiseala.

Pe la 4 am plecat in gara. Am luat bilet, si am stat putin in sala de asteptare. Si din plictiseala (ce faci din plictiseala ?), faci poze si te uiti la super-luxoasele trenuri internationale care trec pe la linia 1.

Lume vesela in gara, nu se facuse bine ora 5, ca deja bodegile erau pline de simpatici care isi beau cafeluta : o tarie, o bere, dupa caz.

Si iata ca vine si trenul meu, in care am dormit neintors pana la Cluj-Napoca. Home sweet home ! Ajung acasa, si ii mai trag o repriza de somn, ca na, aveam de recuperat.