Ziua 1 - 04.02.2005

La ora 17:45 trenul rapid Galati - Bucuresti nord, pleaca. Ar fi trebuit sa ajunga la 21:00. Ajunge la 21:30. Noroc ca rapidul spre Cluj pleaca la 22:30, si am putut ajunge in timp util. Nu stiu cum fac repartitia cei de la CFR, insa, au ingramadit toti pasagerii pe jumatate de tren(motor), iar restul era gol.

Am mancat ceva la McD, si imi aduc aminte ca Mickey vroia magarul de la Happy Meal, brusc, si Claudiu vrea acelasi lucru. Am zis ca inainte cu 15 minute sa plece trenul ma duc la McD sa cumpar 2 Happy meal-uri si niste reviste de la chioscurile din zona. Las bagajul in tren, si plec sa iau reviste si mancare. Singurul chiosc de ziare deschis era undeva la iesirea din gara. Alerg, alerg … in sfarsit imi aleg revistele, apoi, fugi la McD, am zarit 2 hamburgeri, gata facuti, am zis : “Ai mei sunteti !”, in fata mea, era un tip, vine randul meu, deja curgeau apele pe mine, stiind ce o sa ma intrebe tipul de la casa, ii zic : “Vreau 2 Happy meal-uri, cu magar, cola si hamburgeri”, el “A? a? a?!”, eu repet : “Vreau 2 Happy meal-uri, cu magar, cola si hamburgeri”, se prinde si el intr-un final, se duce spre “chestia aia cu sandwichuri”, si cand intinde mana spre hamburgerii mei, PAC!, pune alt nene mana pe ei. SA MOR ! Mai erau 10 minute pana sa plece trenul. In final, m-am rugat de aia sa faca mai repede mancarea. AU REUSIT ! Claudiu ma suna in disperare, iar eu alergam spre tren, parca eram la 100m garduri. L-am prins. Fiu !

Urc in tren. Viata frate ! Singuri in compartiment, de fapt am aflat mai tarziu ca eram doar 4 oameni in vagon, si aproximativ 20 in tren cu tot cu personal.

Pe Valea Prahovei, ningea foarte frumos. Am profitat ca trenul a stat 5 minute in Predeal pentru o scurta bulgareala.

Pana la Cluj-Napoca, nu am dormit deloc. Am citit, m-am jucat pe PSP, am vorbit.

Ziua 2 - 05.02.2005

Trenul ajunge la 6:30 in gara din Cluj-Napoca. Mickey stia ca noi ajungem seara, cu acceleratul. Facem o scurta plimbare pana in centrul Clujului, by night. Intre timp vorbesc la telefon cu Mickey, o trezesc sa o anunt o teribila veste “Trenul cu care plecam are o problema tehnica si avem intarziere de o ora”. Luam autobuzul 32, si ne indreptam spre blocul ei, in speranta ca o sa ii facem o super-mega-extra surpriza. Ajuns la momentul adevarului, ma vad cu interfonul in fata si cu usa bine inchisa, ca o fortareata. Vedem noi pe cineva pe la etajul 5-6 ca facea ceva in balcon. Ne hotaram sa o rugam frumos pe tanti` sa ne dea drumul la usa. (discutie la ora 6:30 - 7)

Claudiu : “Nu va suparaaaaaaaaaaati ! Vrem sa facem o surpriza cuiva ! Ne dati si noua drumul la usa ?!”
Tanti` : “Cuuuuuuuui ?”
Claudiu : “Mihaelei ! Dar nu ii stim numarul apartamentului !”
Tanti` : “Hai ca va dau drumu. I-a vezi, se deschide ?”
Noi : “NUUU!”
Tanti` : “AAAA ! Vezi ca Mihaela sta la apartamentul 13 !!”
Claudiu : “Multumim mult ! Sunam acum !”

Sunam noi acolo, nu raspunde nimeni. Sunam, sunam, sunam. Au casuta vocala ! (pe bune !)
Ma enervez, pun mana pe telefon, o sun pe Mickey si o intreb : “Auzi, tu stai la 13 ?”, bineinteles, “Nu, la 14 !”. Sunam apoi la 14 : “Postaa !”, nu a vrut sa ne deschida, mai sunam o data : “Domnisoara, va rugam sa ne deschideti, suntem de la posta !”. Am avut noroc, nu se astepta sa fim noi. Prima reactia a fost de crima la prima vedere, insa apoi s-a trezit din somn, si a realizat ca e pe bune.

Ziceam ca nu am dormit toata noaptea ? DA! Cum am prins un colt de pat, am si adormit.

Ma trezesc, “Hai in oras !”. Facem un mic tur prin centru, mergem prin centrele comerciale din zona, iar apoi ne indreptam atentia spre Billa, unde facem cateva mici/mari cumparaturi.

Ajuns in sfarsti acasa, imi spune Mickey ca nu ii ajung cartofii, si ca vrea si pahare promotionale Coca-Cola. Claudiu a decis in locul meu : “Mergem la Billa !” asta dupa ce eu, ca fraierul, am confirmat faptul ca acolo se gaseste comoara de pahare Coca-Cola. Raluca (vara lui Mickey) ne-a dat indicatii pretioase despre cum ajungem acolo, si anume cu autobuzul 24, insa nu a specificat si raritatea cu care trece acest autobuz, asa ca mort de somn am asteptat in frig o ora intreaga sa apara acest minunat bus. In sfarsit cumparam ce avem de cumparat, luam paharele, si fuga acasa, sa mancam salata orientala. In final, dupa o zi lunga, somn de voie…

(nu stiu de ce, dar nu prea sunt poze din ziua asta)

Ziua 3 - 06.02.2005

Ne trezim cu noaptea-n cap, este ora 10. Ne foim, ne invartim, ne imbracam, si plecam spre obiectivul acestei zile : Facultatea de Stiinte Economice din Cluj-Napoca. Ajunsi in fata facultatii, o constructie superba, il sun pe Alin Mihaila, un tanar doctorant care s-a oferit sa ne ajute in vederea admiterii. Din pacate el nu era inca ajuns, asa ca ne hotaram sa ne plimbam prin parcul din apropiere, in care se afla si un mare lac inghetat. Peisajul era superb, copiii care se dadeau pe gheata, pescari la copca, si un soare care mai incalzea atmosfera friguroasa. Nu prea am avut curaj sa stau prea mult pe lac pentru ca “latra lacul”, adica gheata se lasa pe apa, si exista un mic pericol sa se crape, chiar daca avea o grosime considerabila 30-50cm. Am ramas foarte surprins cand am vazut ce fac acei “pescari”, eu credeam ca ei prind pesti, insa ei prindeau niste purici de balta, mancare pentru pesti exotici.

Mai tarziu am ajuns la facultate, este superb ceea ce este inauntru, practic nici acum nu imi vine sa cred ca exista in Romania. Este ca in filmele americane, dotari excelente, lift pentru studenti(!!!), si oameni deosebiti pentru care am tot respectul. Am fost si in sala de mese, ma rog, cantina. Cu 70.000 LEI (7ron), am mancat regeste, 2 feluri de mancare consistente, si o Cola.

Oamenii acolo sunt foarte primitori, si din cate am observat cauta oameni buni. Deci doritorii sunt asteptati cu bratele deschise la aceasta facultate.

Seara a fost rezervata plimbarii prin oras, vizitat magazine, de unde Claudiu a si cumparat o pereche de casti Sennheiser MX300.

Ziua 4 - 07.02.2005

Scopul acestei zile a fost sa ajungem la Metro, la Pizza Hut, insa, in centru m-am razgandit, si am ajuns la cantina studentilor UMF, unde am mancat ieftin (8 lei = 2 feluri + cola) si FOARTE bun. Restul zilei am umblat creanga prin magazine, pe strazi. Mai pe seara mi-am cumparat si eu o pereche de Sennheiser MX500, foarte bune castile.

Ziua 5 - 08.02.2005

Plecam ! Las in urma pe prietena mea, Mickey, las in urma un oras frumos, pe care nu stiu cand am sa il mai revad, si ma intorc in orasul meu, de frontiera, cu multe gaze toxice in aer, si cu multi negri pe strazi.

Si ca tristetea sa fie completa, plecam cu acceleratul direct Cluj-Napoca - Galati. In compartiment, deja era cineva, iar in urmatoarele 5 minute, era aproape plin, dupa ce pleaca trenul insa, ne mutam in alt compartiment gol, insa doar pana la Suceava cand vin unii cu rezervare peste noi si trebuie sa ne mutam la locurile noastre. Deja simteam aerul de Moldova. Erau numai negri in tren, aud in soapta la ureche ”Vreti niste ceasuri ?”. In sfarsit, prin nu stiu ce localitate se elibereaza un compartiment si ne mutam, insa din nou, nu pentru mult timp, la Iasi, iar trebuie sa apara un simpatic cu loc pe bilet. In sfarsit pana la Galati am putut sta si eu linistit in propriul meu compartiment. Nu am sa mai merg niciodata cu acest tren.